În ce tipuri de problematici ne ajută psihoterapia psihanalitică?
În cabinet, lucrez cu o gamă largă de dificultăți, printre care cele mai frecvente sunt:
Aceste traume au efecte adânci asupra psihicului și corpului și a modului în care relaționăm cu ceilalți;
Un efect al unei astfel de traume este neîncrederea și dificultatea de a crea o intimitate cu un altul, de teamă ca ‘trauma’ să se repete din nou.
Nu toți oamenii se simt confortabil țn propriul corp, nu toți au o imagine pozitivă asupra propriului corp, ci mai degrabă au o imagine deformată a acestuia. Aceste persoane își creează o relație neechilibrată și nesănătoasă cu hrana, ajungând în timp să dezvolte tulburări de alimentatie, precum anorexie, bulimie sau comportamente compulsive de alimentație.
Depresii

Depresia se exprimă prin apatie, tristețe, lipsă de energie, oboseală acută, negativism, o stare de nefericire provocată de percepția că viața a devenit lipsită de sens sau că nu mai oferă bucurii.
Acestor persoane le lipsește motivația de a merge mai departe.
Depresia este determinată adesea de nereușite în plan personal și profesional, de separări, de doliul după o persoană apropiată, de o boală într-o fază avansată, de pierderea locului de muncă,etc.
Tulburări de anxietate (sentiment ce vine din anticiparea unui posibil pericol, însă persoana este în afara oricărui pericol)
Aceste tulburări determină persoana anxioasă să perceapă realitatea într-un mod mai intens sau mai amenințător decât cel firesc, împiedicând-o să-si desfășoare activitățile uzuale într-un ritm firesc.
Un mod prin care se poate determina severitatea tulburării este să se evalueze cât de mult afectează aceasta viața individului.
De exemplu, pentru cineva, anxietatea se poate manifesta atunci când trebuie să plece să-și facă studiile în alt oraș, pe când pentru altcineva aceasta situație poate fi considerată extrem de pozitivă, ca fiind plină de oportunitati, nicidecum să proace anxietate.
Dacă gradul de anxietate blochează capacitatea de a funcționa, de a dormi, de a mânca, a studia, a socializa sau a se bucura de viață, terapia devine necesară.
Furii / agresivități

Furia sau agresivitatea acumulate multă vreme ajung să se exprime prin comportamente impulsive, iraționale sau prin pierderea controlului care are adesea efecte neplacute pentru viața de familie sau cea socială.
Emotivitate crescută

Aceasta apare sub forma crizelor de plâns ‘nemotivate sau nejustificate, a senzației de pierdere a controlului asupra propriilor comportamente și reacții.
Doliul sau suferința în general

Suferința în general reprezintă un motiv obișnuit pentru care oamenii caută consiliere sau sprijin terapeutic.
Suferința poate apărea în urma finalizării unei relații, pierderii unei sarcini, a divorțului, a părăsirii unui loc de muncă, în urma unei boli fizice sau a unor situații care provoacă stress.
În aceste condiții, terapia poate oferi un spațiu suportiv și de siguranță pentru persoanele care doresc să vorbeasca și să se elibere de suferință.
Tulburări obsesiv-compulsive.

Această problematică este percepută ca un blocaj într-un tipar de gândire din care persoana afectată încearcă să răzbească adoptând însă actiuni repetitive sau compulsive care nu îi permit ieșirea din cerc.
(exemple: spălatul compulsiv al mâinilor de teama infectării cu microbi, verificarea ușilor și a instalațiilor în mod repetat pentru a se asigura că funcționează corespunzător).
Prin aceste comportamente persoana încearcă să facă față sau să reducă suferința cauzată de anumite gânduri perturbatoare.
Relații de cuplu sau relații familiale nesatisfăcătoare sau disfuncționale.
Mulți oameni vin la terapie căutând ajutor pentru a-și salva relațiile. Indiferent că este vorba despre o terapie individuală sau de cuplu o situație comună care provoacă stress este comunicarea deficitară cu ceilalți și dificultatea de a rezolva conflictele interpersonale.






